Pescuitul la somn – activitate de prim rang in portofoliul oricarui pescar

Operatiunea Monstrul, unul dintre cele mai indragite filme romanesti de comedie, are drept tema centrala o expeditie in Delta Dunarii pentru capturarea unui peste enorm. „Monstrul” din film nu era altceva decat un exemplar urias de somn, un trofeu care a fost și este ravnit de majoritatea pescarilor profesionisti sau amatori din toate timpurile. 

 

Pescuitul nu ar fi o activitate completa fara a incerca prinderea acestui stapan absolut al baltilor sau raurilor, rapitorul suprem al apelor dulci. Nimic nu poate fi mai satisfacator decat aducerea la mal a unui specimen solid de somn, cu care te poti fotografia, spre invidia prietenilor si cu care te poti mandri mereu. Desigur, pescuitul la somn, mai ales pentru exemplarele foarte mari, poate fi destul de obositor, pescarul fiind nevoit sa dea o adevarata lupta pentru captura. 

 

Totusi, cu o pregatire adecvata si un bagaj solid de cunostinte despre secretele pescuitului la somn, orice partida de pescuit se poate transforma, in functie de indemanare, dar si de factorul norocului, intr-un veritabil si de neuitat succes. 

 

Rolul acestui articol este chiar acela de a dezvalui cateva detalii esentiale despre somn si despre metodele, tehnicile, instrumentele potrivite precum si momelile adecvate care te pot inarma corespunzator pentru misiunea de a prinde cel putin un exemplar spectaculos. 

 

 Pescuitul la somn – detalii interesante despre comportament, arealul habitatului si caracteristicile fizice ale speciei

 

Fara un concurent direct in apele dulci, somnul sau Silurus glanis, asa cum este cunoscut ca denumire stiintifica, face parte din familia Siluridae, fiind unul dintre cei doi reprezentanti ai acesteia din arealul geografic european. Cealalta specie, Silurus aristotelis, mai rara, este regasita doar in lacuri si in unele rauri din Grecia. Denumirea celei din urma specii provine, asa cum pare evident, de la vestitul filosof antic, Aristotel, primul om de stiinta care a descris acest peste in lucrarea sa Istoria Animalelor.

 

Siluris glanis, specia mai numeroasa, are o raspandire geografica destul de extinsa, fiind intalnit in apele raurilor si lacurilor din Europa Centrala, de Est sau chiar in unele zone ale Asiei de Vest. Ca habitat, somnul prefera atat apele curgatoare cat si cele statatoare si poate fi gasit adesea in apele mai adanci si mai late ale fluviilor din bazinele Marii Baltice, Marii Negre sau Marii Caspice, in mod special spre zona de varsare a acestora sau in zone de delta. 

 

Somnul nu prefera zonele cu apa mica, ci va alege intotdeauna ape adanci, anumite gropi sau denivelari de pe zona de fund, unde se poate ascunde si camufla in asteptarea prazii. De asemenea, nu vei intalni acest peste in zonele cu apa limpede, deoarece, tot din motive de vanare a prazii, somnul va sta exact acolo unde este mai mult mal, el fiind un adevarat maestru in pescuitul in ape tulburi, la modul propriu. 

In ceea ce priveste aspectul, somnul este caracterizat de forma alungita a corpului cu o grosime mai mare spre zona capului si mai subtire spre partea dinspre coada. Desi acesta este fusiform, in schimb, capul este turtit de sus in jos, dorso-ventral. Specific acestui peste este gura care se poate deschide la dimensiuni impresionante, prada nemaiavand sanse prea mari de evitare odata intrata in raza de actiune a acesteia. 

 

Somnul prezinta trei perechi de mustăți, una dintre ele, de dimensiuni mai mari, aflată în părțile laterale ale gurii, folosită ca organ tactil dar și ca momeala pentru pestii mai mici, iar celelalte, cu dimensiuni mai reduse, se află chiar sub orificiul bucal. Din acest punct de vedere, somnul poate fi considerat el insusi un „veritabil pescar”.

 

O alta particularitate a somnului este ca nu prezinta o coada clasica, specifica pestilor, corpul acestuia terminandu-se printr-o alungire, cu o terminatie codala destul de redusa ca dimensiuni in raport cu restul corpului. Totusi, deplasarea hidrodinamica este asigurata prin prezenta unei aripi ventrale, care se prelungeste de la ultimele aripioare abdominale pana la coada.  

 

Somnul nu este un peste cu solzi. Pielea este neteda, de o culoare inchisa, cu nuante de negru si verzui pe partea dorsala si culori deschise, albicioase, pe partea ventrala. Culorile de pe spate nu sunt uniforme, textura prezentandu-se sub forma unor pete neregulate si alternante ce aminteste mult de unele uniforme de camuflaj ale militarilor germani, asa numitul flecktarn. Iata, asadar, un atu important al rapitorului care pandeste nevazut pe fundul apelor maloase, nedetectat.

 

Somnul poate atinge dimensiuni mari, de peste 2-3 m la maturitate deplina si greutati de peste 100-150 Kg. Nu este un peste gregar, preferand o viata solitara in afara de perioada de reproducere care are loc in intervalul mai-iunie la o temperatura a apei de 17 – 18 grade Celsius. Femela depune icrele in zonele cu vegetatie acvatica. Puietul apare relativ repede dupa fertilizare, la 2-3 zile. 

 

Perioada de activitate a somnului este, asa cum te-ai fi asteptat de la un vanator camuflat, noaptea, intunericul fiind un aliat in plus, ce se traduce in sanse minime de scapare a pradei. Hrana preferata a somnului este variata. Orice alt tip de peste din zona sa de actiune poate fi o tinta. 

 

Nu refuza nici crustaceele de tipul racilor. De asemenea, nu se da in laturi sa atace chiar si pasari care aterizeaza pe luciul apei sau sunt ranite, ori chiar mamifere mai mici sau tinere care au ghinionul de a inota in zona. Legendele pescaresti din trecut, dar si scrierile unor savanti precum Grigore Antipa sau Ion Simionescu indica chiar si atacuri asupra pescarilor aflati in apa sau a copiilor iesiti la scaldat in acele vremuri. Deoarece pescuitul nu era atat de intens ca azi, exista declaratii si relatari ale unor astfel de incidente si a unor exemplare care au fost estimate pe atunci la circa 400 de Kg.

 

Somnul are un simt al mirosului deosebit de dezvoltat cu ajutorul caruia detecteaza hrana. Pe langa cele enumerate mai sus, pestele mai include in dieta sa larve sau viermi, rame, broaste, dar si animale moarte, fiind, din acest punct de vedere, un veritabil sanitar al apelor unde se afla. 

 

Pescuitul la somn de pe mal sau din barca – tehnici si unelte folosite la captura celui mai mare peste de apa dulce

 

Cunoscand acum detaliile esentiale despre acest peste, primul pas este de a recunoaste ca echipamentul si monturile pentru somn vor trebui să fie de cea mai buna calitate si rezistenta, stiut fiind faptul ca exemplarele mari pot rupe cu usurinta sculele pescarului. Mai mult, uneori poate opune rezistenta cu o atat de mare violenta, incat pescarii mai putin atenti pot fi dezechilibrati atunci cand incearca sa traga la mal sau in barca pestele care a muscat.  

Desi somnul poate fi capturat si cu scule generale de pescuit, in special cele care se adreseaza speciilor ce prefera zonele de fund ale apei, cum este si cazul crapului, este recomandabil ca cel putin lansetele pentru somn sa fie alese din modelele dedicate lui. Acestea sunt fabricate cu o tehnologie ceva mai speciala, care le confera o rezerva de putere enorma si capacitati superioare de absorbtie a socurilor, pentru fi capabile sa suporte drilurile la care vor fi supuse fara a se rupe de la prima incercare. 

 

Recomandabil pentru pescuitul la somn, in ceea ce priveste lansetele, este ca acestea sa fie construite din maxim doua sau trei segmente, dar se pot folosi si modele alcatuite dintr-o bucata. In functie de locatia pescuitului, din barca sau de pe mal, lungimea betelor de lanseta trebuie sa fie in jur de 2 m in primul caz si de circa 3 m in cel de-al doilea scenariu. 

 

In privinta mulinetelor pentru pescuitul la somn, un pescar avizat ar trebui sa aleaga modelele cele mai rezistente si care sa fie prevazute cu un tambur suficient de generos pentru mulinarea unor fire de cel puțin 150 – 250 m. Alegerea grosimii firului se face in functie de captura preconizata, dar si de greutatea monturii. De regula, acestea ar trebui sa reziste fara sa se rupa la cel putin 50 – 60 Kg. Regula pentru captura acestui peste este alegerea unor grosimi mai mari pentru siguranta. 

 

De asemenea, carligele de somn trebuie alese, de preferat, din modelele cu ochet, deoarece asigura o mai mare rezistenta la rupere. Desigur, pot fi folosite si modele triple, tip ancora. Marimea carligelor, ar trebui sa se situeze in categoria superioara pana la maxim nr.6. Dupa cum probabil deja stii, cu cat numarul indicat pe ambalaj este mai mic, spre 1, cu atat modelul va fi mai mare. 

 

Nu trebuie sa uiti ca si celelalte echipamente cu care vei realiza montura, asa cum este cazul agrafelor, vartejurilor si plumbilor de somn trebuie sa fie neaparat la fel de solide si de calitate ca restul pieselor enumerate, pentru a rezista cu succes la orice greutate, oricat de mare.   

 

O metoda interesanta de pescuit la somn din barca, in special pe Dunare sau in Delta, este pescuitul la clonc. Acest instrument special conceput pentru atragerea acestui peste este fabricat traditional din lemn. Versiunile moderne pot fi confectionate si din aluminiu. Cloncul este un dispozitiv ce seamana cu o bata de baseball, dar forma sa nu este perfect dreapta, ci, mai degraba, una sinusoidala. La capatul opus manerului se afla o suprafata reliefata concava – sub forma unui clopot sau convexa – sub forma unei maciulii. 

 

Cloncul este tinut de pescar intr-o mana in afara bordului barcii, iar prin miscari succesive de rotatie din incheietura antrebatului si a mainii se executa lovituri ale apei cu partea opusa manerului. Miscarea executata corect va produce un anumit zgomot care, onomatopeic, se apropie de denumirea instrumentului. Se pare ca acest sunet specific atrage somnul catre suprafata. Este posibil ca miscarea pe luciul de apa si zgomotul sa semene cu agitatia unei pasari care inoata sau care este ranita, o prada predilecta pentru exemplarele mari de somn. 

 

Dupa cum ai banuit deja, cloncul este doar instrumentul de atragere al somnului. Acesta, odata pornit catre sursa zgomotului, va observa, probabil, si momeala sau naluca lansate in prealabil de pescar si, in cel mai fericit caz, va musca.   

 

Momeala pentru somn – principalele metode si monturi de atragere a pestelui

 

Datorita dietei foarte variate, acest peste poate fi pescuit la o mare varietate de momeli. Desigur, pentru a-ti mări sansele la muscaturi mai rapide, poti folosi o serie de atractanti pentru somn, stiut fiind faptul ca acesta are un simt al mirosului deosebit de fin. 

 

In ceea ce priveste momelile clasice, traditionale, acestea pot consta in ramele negre, care pot fi adaugate in exces pe carlig pentru un plus de atractivitate. Coropisnita este o insecta cu un succes stabil la somn. De asemenea, pescuitul la somn cu peste viu, cu broasca, cu carne de scoici, lipitori sau cu intestine ori ficat de pasare sunt alte metode care pot da roade. 

 

Pescuitul la somn cu momeli artificiale poate da rezultate mai ales primavara, cand, dupa iesirea din iarna, pestele vaneaza fervent pentru a recupera perioada cu hrana mai putina din sezonul rece. 

 

Alegerea monturii pentru somn nu ar trebui sa puna probleme deosebite, aceasta nefiind diferita de cele folosite la pescuitul la alti rapitori. Se poate pescui chiar și la pluta pentru somn, o metoda care va oferi si un plus de spectaculozitate.  

 

In afara acestor echipamente, trusa pescarului ar trebui să cuprinda si un set de accesorii din care nu ar trebui sa lipseasca clestii pentru scoaterea carligelor din gura exemplarelor capturate sau o saltea de receptie pentru pozitionarea in siguranta a „monstrului” dupa prindere.

 

Asadar, pescuitul la somn este una dintre indeletnicirile care nu ar trebui sa lipseasca din palmaresul unui veritabil pescar, cel putin o captura de mari dimensiuni a acestui peste fiind o cerinta esentiala a panopliei trofeelor. 

 

Sursa foto: Pixabay.com 

Arata-le si prietenilor tai

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *