Pestii din Marea Neagra: descopera ce vietati traiesc in lumea adanca a Marii Negre!

Marea Neagra este o sursa imensa de minerale, dar si o casa pentru un numar mare de specii de pesti. Pestii apartin celui mai vechi si numeros grup de vertebrate din mediul acvatic. Toate speciile de animale marine din Marea Neagra traiesc in coloana de apa si pe podeaua oceanului. Biologii marini au descoperit peste 150 de mii de specii de vietati, aici incluzand organismele de plante si animale care traiesc in lumea marii si a oceanelor. 

 

Marea Neagra este pilonul care inchide lantul lung al Mediteranei, de aceea acolo traieste un numar minim de pesti. Toate speciile sunt de origine oceanica si traiesc acolo pentru ca zona aceea este similara cu mediul lor natural. In bazinul mediteranean exista aproximativ 500 de specii de pesti, dar doar 180 dintre ele se gasesc in Marea Neagra. Aceasta situatie este schimbatoare: unele specii traiesc in mod constant in Marea Neagra, iar altele se deplaseaza pentru o anumita perioada a anului. Din aceasta cauza, se reduce mult diversitatea pestilor din zona marina romaneasca. 

 

Asadar, afla care sunt cele mai cunoscute specii de pesti si alte tipuri de vietati din Marea Neagra. 

 

Ce specii de pesti traiesc in Marea Neagra?

 

Numarul speciilor de pesti din Marea Neagra s-a redus semnificativ de-alungul anilor. Unele specii traiesc in zona litoralului, care cuprinde  60% din zona dintre Crimeea si tarmul romanesc.

 

Inainte traiau in Marea Neagra specii de muli, dar din cauza poluarii si a pescuitului industrial masiv au ajuns pe cale de disparitie. La momentul actual se gasesc 180 de tipuri de pesti in Marea Neagra.

 

Mic gobus

 

Specia gobus traieste in ape adanci, pentru a putea sa se ascunda de vegetatia de coasta, de creveti si de stanci. Sunt zece specii de gobie in Marea Neagra care difera unele de altele. Principala caracteristica a acestui tip peste este faptul ca se adapteaza rapid la schimbari diverse si poate sa isi altereze culoarea. Schimbarea culorii ii ajuta sa se deghizeze zona in care se afla in momentul acela.

 

Din cauza faptului ca aceasta specie de peste are dimensiunea mica, toata viata lui o traieste in calitate de mancare pentru pestii pradatori. Pentru a se putea apara, el a dezvoltat niste metode defensive:

 

  • Datorita lungimii mici a corpului, el are abilitatea de a inota repede;
  • Acest gen de peste este ingenios si are deja un loc pregatit in avans unde sa se ascunda;
  • Datorita faptului ca are abilitatea de a-si schimba culoarea, el poate sa se camufleze si sa se ascunda de pradatori.

Hamsia

 

Hamsia este un pestisor cu o lungime de 8-12 cm si cu o greutate de 8-10 grame.  Aceasta specie este raspandita in Marea Neagra si traieste in carduri mari. Se apropie de tarm in perioada aprilie si sta pana in septembrie. Din Marea Neagra, migreaza in Marea Azov pentru a procura hrana. Se aglomereaza in partea de sud a litoralului romanesc, iar la racirea apei, se scufunda la 60-70 de metri adancime ca sa ierneze. Hamsiile sunt mancarea favorita a multor pradatori, cum ar fi scumbria albastra, palamida, calcanul, ba chiar si a delfinilor si a pescarusilor. 

Zarganul

 

Pe litoralul nostru se scalda specia numita zarganul. In denumirea populara, zarganul este numit „stiuca de mare” pentru ca se aseamana cu aceea specie de peste. Dar spre deosebire de stiuca, el are corpul lung si zvelt, este foarte subtire si aproape cilindric. Are un bot lung si nu are dinti, decat pe falca superioara. Este de culoare verzui-albastrui pe spate si argintiu pe burta. Aceasta specie se hraneste cu pesti care obisnuiesc sa inoate la suprafata apei, cum ar fi: hamsii, mici crustacei sau insecte care cad in apa si raman la suprafata. Zarganul poate fi pescuit si fara carlig. Il poti prinde cu ciuciuri din fire de matase rosie de care se agata sub apa. 

Bacaliarul

Bacaliarul face parte din specia gadidelor care sunt tipice in Marea Neagra. Gadidele sunt pesti din regiunile nordice si exista mai multe specii care sunt vizate pentru un pescuit bogat. Ficatul lor este folosit pentru se extrage untura de peste. 

Poti recunoaste un bacaliar datorita mustatii lui de pe falca inferioara. Acest tip de peste are o cromatica speciala. Are o pigmentatie bruna-albastruie sau galbena-cenusie si reflexe rosietice si violete, iar partea ventrala este albicioasa. 

 

Este un peste destul de vanat, dar totusi nu reprezinta o valoarea economica pentru pescuitul din Marea Neagra. 

Scrumbia albastra

 

Scrumbia albastra este unul dintre cei mai valorosi pesti din Marea Neagra. Corpul lui este aproape cilindric, alungit si acoperit cu solzi marunti. 

 

Aceasta specie nu se reproduce in Marea Neagra, asa ca patrunde in zona marina cand inca e pui. El vine indeosebi pentru hrana, asadar, dupa ce se ospata, se intoarce in Marea Marmara si Marea Egee, unde se reproduce in februarie-martie. Puii sunt eclozati primavara, iar dupa ce se dezvolta in apele natale, patrund si ei in Marea Neagra pe la mijlocul verii.

 

Scrumbia albastra este des confundata cu scrumbia de Dunare, dar sunt doua specii total diferite. Scrumbia albastra face parte din familia Scrombiade, iar cea de Dunare apartine familiei Clupeiade.

Tonul

 

Tonul este un alt peste valoros din lumea marilor si a oceanelor. Are forma unui fus gros si ascutit la ambele capete. Corpul lui este mare, capul lui seamana ca al unui delfin, are ochi ca de vitel. El atinge aproximativ 5 metri lungime si 500-600 de kg. 

Are un talent de a-si rapi mancarea, se hraneste cu lufari, scrumbii albastre.

 

Aceasta specie de peste se deplaseaza in card si este raspandita in oceanul Atlantic, in Marea Mediterana. De aici patrunde in Marea Neagra pentru reproducere (aprilie-mai), dar in apele litoralului romanesc se gaseste destul de rar.

Aterina

 

Aterina este un pestisor marin de circa 9-10 cm si este o specie locala a Marii Negre. Aceasta specie micuta este aproape transparenta, datorita muschilor care au o structura deosebita. Partea dorsala este galben-cenusie si solzii au un model de punctulete negre. Corpul lui este strabatut de o dunga ingusta argintie. Sub aceasta dunga, corpul aterinei este alb-arginitu. Inotatoarele lui sunt incolore.

 

El migreaza pe tarm in carduri mici pentru a-si cauta hrana in partea indulcita a marii. Dar are capacitatea de rezista la oscilatii mari de salinitate, de accea el migreaza si in ape sarate, cum ar fi in fata gurilor Dunarii sau in lacurile Sinoe si Zmeica. 

Ce specii de pesti din Marea Neagra sunt comestibile?

 

Majoritatea pestilor deja prezentate sunt comestibile, dar afla in continuare care sunt speciile care reprezinta cel mai mare interes uman pe partea culinara. 

 

Bibanul de mare

 

Bibanul de mare are o lungime de 15-25 de cm, rar ajungand la 40 de cm. Are trei dungi roscate pe laturile corpului si este intretaiata cu 7-9 benzi verticale, iar pe obraji are trei dungi oblice. Este o specie raspandita pe coasta europeana a Atlanticului, in Marea Rosie si

Mediterana. Se semnaleaza in apropierea coastelor Crimeei si la Varna, dar si in Marea Neagra exista probabilitatea prezentei ei.

 

Acest tip de peste se poate prepara in cuptor si la gratar.

Calcanul

 

Calcanul face parte din familia Pleuronecidae. Aceste specii de pesti au corpul asimetric, culcat pe o parte si comprimat lateral. Daca pestele este culcat pe partea dreapta, atunci ochiul drept se afla pe partea stanga a capului. Pare un peste pasnic dupa infatisare, dar face si el parte dintr-un grup de rapitori. Cel mai des mananca guvizi, aterine, hamsii, adica pestii care ierneaza la fundul marii. 

 

Calcanul a fost considerat de catre romani regele pestilor. La bucate se obisnuia sa fie servit pe tava de argint si cu o coroana pe partea de sus. Din cele mai vechi timpuri a fost considerat o delicatesa impreuna cu limba-de-mare. Are o carne ferma si alba care ramane proaspata pentru o perioada lunga de timp. Acest peste ajunge in bucataria romaneasca de pe coasta Marii Nordului, Marii Mediterane si a Marii Negre. Calcanul cel mai bine se consuma fiert, prajit sau pregatit pe gratar.

 Cambula versatila

 

Cambula versatila este una dintre cele mai populare feluri de peste si este raspandita si in Marea Neagra. Spre deosebire de calcan, care are corpul rotund, cambula are forma de romb, este alungita si acoperita de solzi mici. Acest peste este adeptul apei reci cu un continut ridicat de sare si traieste la o adancime de 10 pana la 200, ba chiar 400, de metri. 

Nu creste mai mult de 45 de cm, iar greutatea aproximativa este de 100-300 de grame. Cambula traieste pe fundurile nisipoase, iar de acolo isi aduna hrana care consta in moluste, pesti, viermi si crustacee. 

 

Carnea cambulei este ferma si moale, bogata in proteine. Exista multe modalitati prin care se poate prepara acest fel de peste: in tigaie, la cuptor, pe gratar, fiert sau la abur. Este pestele potrivit pentru diferite ocazii si este adaptat la numeroase meniuri. 

Labanul

Labanul este o specie care traieste peste tot in Marea Neagra. In perioada aprilie-mai, labanii apar pe tarmul romanesc, atunci cand apa incepe sa se incalzeasca. Patrund in toate lacurile litorale cunoscute (Zmeica, Tabacarie, Mangalia) ca sa se hraneasca si sa se ingrase. 

 

Aceasta specie are corpul alungit, gros si are capul mare. Este acoperita de solzi mari, iar la baza inotatoarelor pectorale are cate un solz mare si dur. Pe spate are o culoarea cenusie-brun-albastruie cu reflexe aurii, iar pe laturi sunt 12 dungi, dintre care 7-8 se intind pana in regiunea dorsala. Abdomenul lui este argintiu, iar pe baza pectoralei se vede o pata neagra.

 

Labanul este foarte cautat pentru carnea lui delicioasa. Toamna tarziu, labanii se indreapta spre iesirile la mare din cauza faptului ca lacurile se racesc. Atunci pescarii au sansa de a-i pescui in masa.

Ce alte vietati traiesc in Marea Neagra?

 

Marea Neagra este o lume imensa a acvaticului. Nu numai ca se gasesc o multitudine de specii de pesti, dar se gasesc si alte vietuitoare interesante si mai rar cunoscute.

 

Calutul de mare

 

Calutul de mare traieste in tufele sau algele din apropierea coastelor, la o distanta mica de tarm, si are o lungime de 10-12 cm. Corpul unui calut are o culoare cafenie-roscata sau brun-negricioasa, iar burta este albicioasa sau cenusie. La aceste specii de animale, reproducerea este foarte interesanta. In perioada mai-iunie femela depune pana la 500 de icre in forma unor pere in punga masculului. Masculul tine icrele timp de patru saptamanai, dupa care le elibereaza, fara a se ocupa ulterior de puieti.

 

Calutul de mare are atributiile unui cameleon: este capabil sa isi miste ochii independent unul de altul si sa isi schimbe culoarea. El nu prezinta nicio importanta economica, comportarile lui inca nu au fost pe deplin studiate, dar, biologic vorbind, este o specie marina interesanta.

 Acul de mare

 

Acul de mare este o specie marina care traieste printre tufele de Zostera. Se tine mereu in pozitie verticala, iar cu partea dorsala, care face mereu o miscare vibratorie, se ajuta la inot. Are un aspect de bat cu noduri si are circa 37 de cm. Culoarea lui este verzuie-cafenie-galbuie, dar isi poate schimba culorile in functie de mediul in care se afla. 

 

Aceasta specie se hraneste cu crustacei si cu pestisori mai mari decat el, dar are o gura mare care se poate dilata si cu care poate sa isi prinda hrana. 

 Ata de mare

 

Ata de mare este o specie marina care traieste printre alge in regiunea litorala. Se prinde cu coada de alge si sta vertical cu capul in sus. Corpul lui este asemena unei sfori lungi care poate ajunge la 25 de cm si are aproximativ 30 de inele pe corp, iar botul lui arata ca un tub. Culoarea lui este cenusiu-galbuie cu puncte cafenii pe spate. Reproducerea este asemanatoare cu cea a calutului de mare: icrele sunt lipite de abdomenul masculului si ulterior sunt eliberate. 

Steaua de mare

 

Steaua de mare face parte din specia Echinodermata. Prezenta ei in Marea Neagra este foarte rara din cauza conditiilor particulare ale zonei marine. In bazinul pontic se cunosc 19 specii de stele de mare. Pe litoralul romanesc au fost indentificate doar trei specii. Stelele de mare adesea sunt viu colorate: portocaliu, rosu, albastru, dar exista specii care au culori neutre. 

 

Din cauza faptului ca Marea Neagra are salinitatea este scazuta, in zona a patruns doar o specie de stea de mare: Marthasterias glacialis. 

Sarpele de mare

 

Din familia Echinodermatelor fac parte si serpii de mare. Constructia lor este asemanatoare cu cea a stelelor de mare: are un disc central din care cresc cinci brate. Bratele sunt foarte subtiri si au un aspect de coada de sarpe, de unde si denumirea „sarpe de mare”. Cu ajutorul bratelor, care sunt mobile, se pot deplasa usor.

 

Desi sunt niste vietati interesante, numai trei specii de serpi de mare se gasesc in Marea Neagra. 

Castravetii de mare

 

Castravetii de mare, cunoscuti sub numele de holituride, fac parte tot din familia Echinodermelor. Au un corp alungit fără schelet, iar deplasarea lor se face prin tarare. Corpul lui are o lungime de 5-10 cm, are o culoarea translucida, galbuie sau roz, si are 10-13 tentacule bucale. Doar cateva specii care apartin acestui grup patrund si in Marea Neagra. 

Marea Neagra adopesteste mai mult de o duzina de specii de pesti. Fiecare specie a gasit un loc pentru hranire si reproducere. Majoritatea acestor pesti sunt vanati masiv, mai ales in sezonul estival pescaresc, pentru ca sunt folositi ca delicatese in bucatele celor mai prestigioase restaurante din oras.

 

Surse foto: freepik.com, unsplash.com, flickr.com, pexels.com

Arata-le si prietenilor tai

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *