Scobarul
Este un peste care se găsește în apropierea apelor montane, în zona colinară și în Dunare. Este un pește deosebit de rezistent la factorul de poluare. Îl găsim pe fundul apelor reci cu fund nemâlos, cu pietriș. Circulă în grupuri și i se vede prezența datorită strălucirii argintii care se propagă în apă atunci când soarele strălucește. Ca hrană preferă algele (perioada caldă) pe care le roade de pe pietre. Primăvara consumă icrele altor pești și viermi de apă. Colorația este verde-măsliniu pe spate, argintiu pe burtă și înotătoare sângerii. Capul scobarului are caracteristica (de unde i se trage numele latinesc) că maxilarul superior este mai lung decât cel inferior, având o proeminență de tip „nas”. În interior, peritoneul este negru, precum este și cavitatea mațelor, de aici este poreclit în popor: „mațe-negre”. Este un pește care are activitate continuă pe parcursul întregului an, dar în sezonul rece trebuie să caute locuri de iernat. În sezonul rece scobarul se deplasează mai puțin.
În link-ul de mai sus (evidentiat în text) puteti găsi tot ce aveți nevoie pentru pescuitul scobarului ( nade, momeli, cârlige,fire)
Chiar dacă anotimpul rece ne restrange optiunile de pescuit putem face cateva partide in cautarea scobarului pe rauri.
Este stiut faptul ca la sobar se pot face partide reusite si in anotimpul rece daca reusim sa gasim locurile unde scobarul ierneaza in carduri numeroase. Aceste locuri se cam stiu de pescarii localnici care mai pescuiesc pe perioada sezonului rece.
In general cardurile de scobar cauta pentru iernat zonele in care albia raului este relativ regulata cu adancimi de 1-2 m sau chiar mai mult. In aceste locuri cu lungimi de zeci sau sute de metrii curentul apei este slab si substratul este unul tare dar pot fi întalnite si zone cu depuneri de mal mai ales in zona malurilor. Sunt de evitat zonele cu mal sau depuneri de aluviuni si frunze, in astfel de de zone este foarte greu sau imposibil sa prindem scobar. Cleanul si moronasul mai intra in asfel de zone dar scobarul prefera substratul tare.
Putem sa ne facem timp intr-o zi sa umblam pe malul apei in cautarea unor locuri care sa corespunda conditiilor cautate de scobar in sezonul rece. Va recomand sa urmariti apa timp de cateva minute bune in fiecare loc pentru a vedea daca scobarul isi tradeaza prezenta prin sarituri. De multe ori spre seara sau si in timpul zilei, scobarul face salturi in oglida apei, este un semn clar ca sunt in zona si merita sa incercati o partida in acea zona.
De obicei scobarul cam sta pe tot parcursul sezonului rece in zonele de iernare si nu migreaza foarte mult. Sunt cazuri in care stolurile mari de cormorani identifica bancurile de scobari si vaneaza astfel imprastiind cardurile de scobar din zona pentru o perioada de timp. Chiar si in tronsoanele de rau unde scobarul poposeste pe perioada sezonului rece exista posibilitatea sa intalmin adancimi variate de la 50cm pana la 2 sau mai multi metri adancime.
Am observat dealungul anilor ca pe timpul zilelor insorite, scobarul prefera zonele cu apa mica iar spre seara si in zilele innorate sau in cele care ploua ori ninge, scobarul se trage catre ape mai adanci. In acest sezon este cam greu sa aducem scobarul pe nada, indicat este sa il cautam noi pe el. Pe langa nada ce o folosim, in acest sezon localizarea joaca cel mai mare rol. Important este sa pescuim acolo unde sunt scobarii in acel moment.
Tinand cont de temperatura scazuta ce reduce mult metabolismul pestilor, trebuie sa adaptam nada si echipamentul pentru situatiile respective. In aceasta perioada o nada inchisa la culoare si cu o granulatie mai mica este de recomandat. Tot odata este indicat sa imbogatim nada cu viermi vii, morti sau casteri.
Deoarece metabolismul pestilor se reduce odata cu temperatura apei, trebuie sa evitam nadirea in cantiati mari. In aceasta perioada sunt de evitat nadele cu granulatie mare pe considerentul ca pestii se vor hrani cu particulele de dimensiuni mai mari si se vor satura foarte repede. In anotimpul rece datorita temperaturilor mici ale apei toate algele si fitoplantonul, care dadeau apei o tenta de verzui sau maroniu, mor si asfel apa este foarte limpede.
Atat iarna dar si in perioadele cand apa este limpede, intr-o anumita masura pestii evita patul de nada deschis la culoare pentru a nu isi pierde camuflajul si a nu deveni vulnerabili in fata pradatorilor (pestilor rapitori si ai cormoranilor), este un instinct de conservare foarte puternic.
In pescuitul pe rau nada lucreaza in aval si sunt sanse minime sa atraga pestii din lateral si amonte mai ales atunci cand apa este putin tulbure si contactul vizual este foarte redus. Pentru a creste sansele reusitei putem sa folosim 2 lansete, una mai aproape si una mai departe si astfel putem face doua dare de nada urmand ca dupa ce o gasim pe cea mai productiva sa pescuim cu o singura lanseta.
Pentru un pescuit eficient in astfel de conditii trebuie sa avem si un echipament corespunzator. Despre lanseta trebuie sa precizam ca este indicat sa fie cat mai fina din doua motive:
- în momentul trasaturii lanseta trebuie sa opuna cat mai putina rezistenta in timp ce pestele vrea sa inhaleze momeala
- O lanseta fina ne permite sa folosim carlige cat mai mici si cat mai subtiri dar si usoare; tot odata putem folosi o struna subtire cu risc redus de rupere in timpul drilului cu pestii mai corpolenti
O lanseta fina este tot odata si flexibila fapt ce va ajuta foarte mult la amortizarea socurilor evitand astfel neplacerile descrise mai sus.
Nu spune nimeni ca nu se poate pescui cu o lanseta mai rigida, se poate pescui dar cu riscurile de rigoare. Multi spun ca daca monteaza un varf mai fin la o lanseta mai rigida, problema este rezolvata, probabil este mai bine in timpul trasaturii dar in dril tot rigida va fi dupa tensionarea varfului si astfel sunt sanse reale sa rupem struna sau sa îndreptăm carligele mai fine. Poate ati patit in partidele la scobar sa aveti doar o ciupitura dupa care pestele lasa momeala din cauza faptului ca simte rigiditatea varfului. Poate ati patit si nu ati stiut motivul pentru care pestele lasa momeala dupa primul contact cu un ansamblul prea rigid.
Carligele folosite in aceasta perioada este indicat sa fie cat mai mici si mai subtiri. Multi nu tin cont de marimea carligului si sunt nedumeriti de ce nu prind sau au multe trasaturi fara finalizare. Trebuie stiut faptul ca in orice situatie un carlig mai mic si mai usor va aduce mai multe prezentari ca un carlig mare
Desi importanta lor pentru unii este nesemnificativa, firele principale joaca si ele un rol important in pescuitul scobarului cu monturi fine. Trebuie stiut ca, cu cat ansamblul lanseta-fir este mai permisiv si are o capacitate mai mare de amortizare a socurilor cu atat vom putea pescui mai fin la scobar dar si in general. In pescuitul cu carlige mici prefer firele cu elasticitate crescuta care asigura un plus de amortizare in timpul drilului pentru a evita indreptarea carligelor si ruperea strunelor. Altii folosesc Feeder Gum, dar eu prefer sa nu folosesc nici un elastic care îmi complica sau ngreuneaza montura.
Multi vor zice ca au prins scobar și cu lansete rigide si cu fire groase și cu cârlige mari și etc… cu siguranță ca se poate prinde, s-a prins si se va mai prinde scobar si cu monturi sau lansete mai grosiere dar cazurile astea, cand scobarul mananca cu disperare, sunt rare si devin tot mai rare din cauza reducerii efectivelor de scobari de pe raurile noastre.
Pescuitul de finete o sa aduca tot timpul rezultate mai bune si satisfactii mai mari.
Până data viitoare, echipa FishingMall va urează fire întinse!!!
Felicitări ! O descriere pertinentă a pescuitului în sezonul rece, al scobarului în mod special !